Connect with us

General

SURSE BOGATE DE ANTIOXIDANȚI PENTRU ANOTIMPUL RECE

Statisticile arată că oamenii petrec o mare parte a timpului în medii închise, în medie între 90% și 98% din timp este petrecut în interior, în funcție de sezon și de perioada concediilor.

Cifrele pot crește în situații în care au loc evenimente care obligă oamenii să stea în interior, cum ar fi, spre exemplu, pandemiile globale. Deși am fi tentați să credem că în timpul sezonului rece răcim mai des din cauză că afară este frig, în mediul interior suntem mult mai des expuși la concentrații mari de poluanți în aer, inclusiv la virusuri de răceală și gripă.

Pentru a ne ajuta organismul să facă față mai bine provocărilor din sezonul rece, dar și contextului restrictiv al acestei perioade, care pot genera stări de stres și anxietate, alimentația devine un aliat de bază. Atunci când ne confruntăm cu astfel de senzații, este un semn al creșterii stresului oxidativ, adică antioxidanții din organism nu sunt suficienți pentru a contracara radicalii liberi, acele molecule produse în mod natural de organism. Foarte reactivi, dar în același timp necesari pentru îndeplinirea anumitor funcții și, astfel, pentru menținerea sănătății, producerea de radicali liberi poate avea în timp efecte negative dacă este excesivă, prin modificarea materialului genetic și a membranelor celulare. Consecința tuturor acestora este o deteriorare a țesuturilor și posibila apariție a diferitelor patologii.

Antioxidanții sunt acele substanțe provenite din alimente, suplimente sau produse de organism care ar putea preveni sau întârzia deteriorarea oxidativă a unei celule. În mod constant, organismul nostru creează molecule instabile denumite radicali liberi, care atunci când se acumulează acționează asupra altor celule și le pot deteriora, printr-o reacție chimică numită oxidare. Factorii de mediu precum poluarea, inhalarea fumului de țigară și expunerea excesivă la soare pot să contribuie la procesele de oxidare, iar substanțele antioxidante pot neutraliza acțiunea acestora. Exemple de alimente bogate în antioxidanți sunt legume precum morcovii, ardeii, spanacul, broccoli, roșiile, ceapa, usturoiul; fructe precum portocalele, căpșunile, lămâia; băuturi precum ceaiul verde, berea, cafeaua, dar și nucile, cacaoa pură, scorțișoara”, spune dr. Corina Zugravu, Președinte Centrul de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție.

Pentru a preveni apariția stresului oxidativ, una dintre cele mai bune soluții este consumul de alimente bogate în antioxidanți:

Orezul negru are o concentrație mare de antociani, un pigment care îi conferă culoarea închisă, dar și un conținut extrem de bogat de antioxidanți, chiar mai mare decât cel al afinelor sau al cireșelor. Este, de asemenea, o sursă de vitamine și minerale, inclusiv fier, proteine ​​și conține de două ori mai multe fibre decât orezul brun. Foarte versatil în ceea ce privește modalitățile de consum, poate fi fiert și consumat ca atare, fie adăugat în cereale la micul dejun, ori folosit chiar la prepararea prăjiturilor sau a altor produse de patiserie.

Legume crucifere: varza de Bruxelles, conopida, hreanul

Varza de Bruxelles are un conținut redus de calorii și este bogată în nutrienți precum proteine, carbohidrați și fibre, vitaminele K, C și A, acid folic și mangan. Un studiu a arătat că atunci când participanții au consumat zilnic aproximativ 300 grame de varză de Bruxelles, deteriorarea celulelor din cauza stresului oxidativ a scăzut cu 28%. Conopida este chiar mai redusă în calorii, conține vitaminele C, K, B, acid folic, potasiu, mangan, magneziu și fosfor. Hreanul conține nutrienți importanți precum calciu, magneziu, potasiu, acid folic, vitamina C și zinc, care stimulează puterea sistemului imunitar și activitatea de producere a celulelor albe din sânge, linia de apărare a organismului.

Berea este o băutură fermentată care are în componență compuși cu activitate antioxidantă, care ar putea crește capacitatea organismului de a lupta cu radicalii liberi și reduce, astfel, degradarea oxidativă a celulelor. Cerealele din componența sa conțin compuși fenolici cu importante proprietăți antioxidante și au efecte benefice inclusiv în ceea ce privește reducerea nivelului de colesterol din sânge, a nivelului de glucoză, reducerea riscului de boli cardiovasculare și a diabetului de tip 2. Hameiul este și el o importantă sursă de antioxidanți. Beneficiile pentru sănătate ale berii au fost observate în condițiile unui consum moderat: 330 ml/zi la femei și 660 ml/zi la bărbați.

Cafeaua este o altă băutură cu capacitate antioxidantă, ce are în componența sa un grup divers și complex de antioxidanți naturali: compuși fenolici precum acidul clorogenic, cafeic, ferulic, acid p-coumaric. Și cafeaua fără cofeină conține antioxidanți, deși cantitate lor poate fi cu 10-15% mai mică în urma procesului de decafeinizare. O cană de cafea fără cofeină conține cantități de magneziu, potasiu și vitamina B3.

Ciupercile au proprietăți antioxidante semnificative datorită compușilor lor bioactivi, cum ar fi polifenoli, polizaharide, vitamine, carotenoide și minerale, dar și a conținutului de vitamine B, C, D, E. Au proprietăți antivirale și imunostimulante. Studiile arată că ciupercile conțin cele mai înalte niveluri din doi antioxidanți ergotioneina și glutation, care luptă împotriva radicalilor liberi și au potențial anti-îmbătrânire.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

General

Ce poți păți într-o zi de 13? Ghinion sau superstiție?

Ziua de 13, ghinion sau superstiție, mit sau realitate? Mulți oameni se tem de ziua de 13, uneori fără o justificare. Mulți superstițioși fug de 13 și de conotațiile sale. De fapt, este cifra care reprezintă suma Iisus + 12 apostoli și are o simbolistică de bun augur.

Ziua de 13, ghinion sau superstiție? Ce poți păți dacă în calendar e 13 și de unde vine această superstiție cărora multora le dă fiori!

În planul fizic, 13 este legat de cruce (1 + 3 = 4, numărul specific familiei și crucii), deci de suferințe. Crucea este dezvoltarea cubului în spațiul cu două dimensiuni, iar cubul, schematic, reprezint un spațiu închis, o închisoare.

Egiptenii au fost primii care au dezvoltat o superstiție a numărului 13, dar la ei aducea Noroc. Ei credeau cã sunt 12 trepte ale scãrii, care duc la viața eternã. Atingând a 13-a treaptã însemna cã ai trecut dincolo. Numãrul 13 la ei era asociat cu nemurirea.

Sumerienii au folosit un zodiac cu 13 constelații și 26 de stele principale, potrivit Cunoaștelumea.ro.

„12 este numărul Universului, de la Pitagora, părintele numerologiei, citire. 1, Creatorul, împreună cu 2, Creația.

După 12, urmează însă 13, numărul care conține Totul, și încă ceva pe deasupra.

13 este un numãr prim, care nu se împarte decât la el însuși și la nr. 1. Numãrul 13 este socotit un numãr al surprizelor și el conduce la superstiții. Viața multor oameni a fost marcatã de acest numãr.

Geneza a avut loc in 7 zile și 6 nopți, deci iarăși 13.

Multe coincidențe și elemente care par a face legătura cu alte lumi se întâmplă la oamenii mari, bogați spiritual. În cazul Majestății Sale Regele Mihai, numărul 13 pare că l-a urmărit. Majestatea Sa a decedat la orele 13, trupul i-a fost adus în țară pe 13 decembrie, regina Ana a fost înmormântată tot într-o zi de 13, iar parastasul de 40 de zile s-a săvârșit într-o zi de 13! În cazul de față, 13 are clar o conotație regală.

La musulmani și hinduși, cifra 13 este considerată de bun augur. În credințele iudaice, 13 era reprezentat de consoana M, cu care începe cuvântul mem, adică moarte.

Prin prisma ei și a Tarotului, numãrul 13 reprezintã Moartea (Kabbala-Memn = Moartea; Tarot – Arcana majorã 13: Moartea). Nu este vorba doar de moartea în sine. Arcana 13 simbolizeazã de fapt o transformare, un eveniment care se terminã pentru a începe un altul, fiind vorba de o continuitate și nu de un sfârșit total. Spiritual, moartea reprezintã terminarea vieții pe Terra, dar începutul unei alte vieți pe alte planuri. În Kabbala, numărul 13 este asociat Şarpelui, Dragonului, Satanei şi Criminalului.

În secolul al XVII-lea se credea că nu este bine ca la masă să fie aşezate 13 persoane, dar abia trei veacuri mai târziu oamenii încep să facă legătura între ziua de vineri şi numărul 13, potrivit site-ului descopera.ro.

La fel ca teama de numărul 13, se pare că şi cea legată de ziua de vineri porneşte tot de la scrierile din Noul Testament. În anul 1852, în publicaţia periodică Notes and Queries se scria „Vinerea este considerată o zi care aduce ghinion, fiind ziua Crucificării, şi la fel de nenorocos este şi numărul 13, care este asociat cu Cina cea de Taină”.

Continue Reading

Trending