Connect with us

General

15 remedii naturiste pentru o memorie de geniu

Vorbim, scriem, citim despre confortul, vigoarea, sănătatea pe care le furnizează plantele medicinale corpului nostru. Şi uităm să vorbim şi despre influenţa lor mai mult decât benefică asupra intelectului. Ce vorbă mare am zis: uităm!

”Căci şi uitarea e scrisă-n legile omeneşti”, dar legea asta, dacă ar fi adusă în dezbatere publică, ar lua zero voturi ”pentru” şi restul ”contra”. Eu uit, tu uiţi, el uită şi uite aşa, conjugarea unui verb nevinovat ne bagă în boală: deprimare, stres… Un cerc vicios, fiindcă acestea două o alimentează pe cea dintâi (uitarea).

În căutarea neuronilor pierduţi

De fapt, medicii spun că nu moartea neuronilor, în sine (un proces firesc şi continuu), explică pierderea progresivă a memoriei, ci slăbirea conexiunilor interneuronale. Conexiuni pe care ar trebui să le întreţinem prin gimnastica minţii – memorat poezii, rugăciuni, repetat tabla înmulţirii, descâlcit cuvinte încrucişate, Sudoku, respectiv pasat emisferei drepte a creierului acţiuni pe care le dirijează emisfera stângă şi viceversa: să mergem cu spatele, să învăţăm să scriem cu stânga, dacă suntem dreptaci, cu dreapta, dacă suntem stângaci etc., etc.
Interconectarea neuronilor poate fi stimulată însă şi cu ajutorul fitoterapiei, ne aminteşte dr. Cristina Bălănescu, medic primar cu competenţă în medicină complementară. Iată care sunt cele mai importante:

Plante de ținut minte

  • Ginseng

Unul dintre produsele ”far” ale fitoterapiei, ginsengul, bogat în minerale şi vitamine, stimulează tonusul şi dă pinteni proceselor de memorare şi concentrare, ţinând astfel stresul la distanţă.

  • Ginkgo

Star, şi el, al fitoterapiei, ginkgo biloba (”Arborele sfânt al vieţii”) este una din cele mai vechi specii de arbori din lume. Frunzele lui sunt utilizate, în general, pentru a combate problemele de memorie survenite pe termen scurt sau pierderile de memorie legate de vârsta înaintată.

  • Hrişcă

O cunoaştem mai mult ca aliment sănătos şi ignorăm, adeseori, virtuţile florilor acestei cereale intens folosite, totuşi, în fitoterapie. Datorită conţinutului bogat în vitamina B1, magneziu şi fosfor, florile de hrişcă amară alungă stresul (principalul devorator al neuronilor şi al conexiunilor interneuronale).

  • Mentă

Bine cunoscută pentru acţiunea sa benefică asupra tulburărilor digestive, menta are şi alt atu, mai puţin cunoscut: are efect calmant, favorizează somnul şi regenerarea legăturilor dintre celulele creierului.

  • Passiflora

”Floarea pasiunii” este originară din America de Sud, de unde ”a migrat” în Europa târziu, în secolul al XVII-lea. Datorită proprietăţilor relaxante şi sedative, leacurile din passiflora combat stresul şi mai ales insomnia.

  • Păducel

Păducelul este un arbust cu flori albe şi fructe roşii – ambele utilizate din vremuri vechi drept remedii fitoterapeutice. Mulţumită proprietăţilor calmante şi sedative, această plantă tratează problema stresului, fără a provoca somnolenţă.

  • Pelinariţă

Rudă cu pelinul amar, pelinariţa este un tonic cerebral bine cunoscut în medicina populară: stimulează sistemul nervos şi fortifică şi capacitatea de memorare.

  • Rozmarin

Plantă decorativă şi condiment preţuit în bucătărie, rozmarinul stimulează circulaţia sanguină cerebrală şi periferică, îmbunătăţeşte memoria, creşte capacitatea de concentrare, tonusul psihic şi are efect adaptogen (antistres).

  • Salvia

Acţiunea ei directă asupra cortexului cerebral se soldează cu mărirea capacităţii de concentrare, combaterea oboselii mentale, revigorarea simţurilor şi a memoriei.

  • Soia

Are reputaţia plantei sinonime cu sănătatea: conţine, printre altele, fosfolipide, un constituent esenţial al celulelor, util în reglarea funcţionării neuronilor, în general, deci şi în mentenanţa memoriei, în particular.

  • Spirulina

Administrată copiilor, spirulina dezvoltă organele şi funcţiile acestora, dar are ”o preferinţă” specială: dezvoltă coeficientul de inteligenţă. Cu până la 60%, susţin studiile de specialitate.

  • Tei, verbină şi muşeţel

Un trio recompensat cu premiul pentru popularitate: sunt plantele medicinale pe care le consumăm cel mai frecvent, sub formă de infuzii sau gelule. Au în comun reputaţia solidă de aliaţi ai sănătăţii, dar una din principalele lor indicaţii o constituie tulburările de somn (care consumă neuroni pe bandă rulantă).

  • Valeriana

Folosită în medicină încă din antichitate, rădăcina de valeriană are puternice efecte sedative: calmează stările tensionate şi favorizează alunecarea în lumea viselor.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

General

Ce poți păți într-o zi de 13? Ghinion sau superstiție?

Ziua de 13, ghinion sau superstiție, mit sau realitate? Mulți oameni se tem de ziua de 13, uneori fără o justificare. Mulți superstițioși fug de 13 și de conotațiile sale. De fapt, este cifra care reprezintă suma Iisus + 12 apostoli și are o simbolistică de bun augur.

Ziua de 13, ghinion sau superstiție? Ce poți păți dacă în calendar e 13 și de unde vine această superstiție cărora multora le dă fiori!

În planul fizic, 13 este legat de cruce (1 + 3 = 4, numărul specific familiei și crucii), deci de suferințe. Crucea este dezvoltarea cubului în spațiul cu două dimensiuni, iar cubul, schematic, reprezint un spațiu închis, o închisoare.

Egiptenii au fost primii care au dezvoltat o superstiție a numărului 13, dar la ei aducea Noroc. Ei credeau cã sunt 12 trepte ale scãrii, care duc la viața eternã. Atingând a 13-a treaptã însemna cã ai trecut dincolo. Numãrul 13 la ei era asociat cu nemurirea.

Sumerienii au folosit un zodiac cu 13 constelații și 26 de stele principale, potrivit Cunoaștelumea.ro.

„12 este numărul Universului, de la Pitagora, părintele numerologiei, citire. 1, Creatorul, împreună cu 2, Creația.

După 12, urmează însă 13, numărul care conține Totul, și încă ceva pe deasupra.

13 este un numãr prim, care nu se împarte decât la el însuși și la nr. 1. Numãrul 13 este socotit un numãr al surprizelor și el conduce la superstiții. Viața multor oameni a fost marcatã de acest numãr.

Geneza a avut loc in 7 zile și 6 nopți, deci iarăși 13.

Multe coincidențe și elemente care par a face legătura cu alte lumi se întâmplă la oamenii mari, bogați spiritual. În cazul Majestății Sale Regele Mihai, numărul 13 pare că l-a urmărit. Majestatea Sa a decedat la orele 13, trupul i-a fost adus în țară pe 13 decembrie, regina Ana a fost înmormântată tot într-o zi de 13, iar parastasul de 40 de zile s-a săvârșit într-o zi de 13! În cazul de față, 13 are clar o conotație regală.

La musulmani și hinduși, cifra 13 este considerată de bun augur. În credințele iudaice, 13 era reprezentat de consoana M, cu care începe cuvântul mem, adică moarte.

Prin prisma ei și a Tarotului, numãrul 13 reprezintã Moartea (Kabbala-Memn = Moartea; Tarot – Arcana majorã 13: Moartea). Nu este vorba doar de moartea în sine. Arcana 13 simbolizeazã de fapt o transformare, un eveniment care se terminã pentru a începe un altul, fiind vorba de o continuitate și nu de un sfârșit total. Spiritual, moartea reprezintã terminarea vieții pe Terra, dar începutul unei alte vieți pe alte planuri. În Kabbala, numărul 13 este asociat Şarpelui, Dragonului, Satanei şi Criminalului.

În secolul al XVII-lea se credea că nu este bine ca la masă să fie aşezate 13 persoane, dar abia trei veacuri mai târziu oamenii încep să facă legătura între ziua de vineri şi numărul 13, potrivit site-ului descopera.ro.

La fel ca teama de numărul 13, se pare că şi cea legată de ziua de vineri porneşte tot de la scrierile din Noul Testament. În anul 1852, în publicaţia periodică Notes and Queries se scria „Vinerea este considerată o zi care aduce ghinion, fiind ziua Crucificării, şi la fel de nenorocos este şi numărul 13, care este asociat cu Cina cea de Taină”.

Continue Reading

Trending